Manifestu

MAFFIA!

Fatt’è fini hè dittu u nomu. Eppuri l’avemu datu u so nomu. Da quant’hè ch’ edda si ni parla di « situazioni premaffiosa » (pracuratori Legras, rapportu Glavany). Puri oghji, certi ni sò sempri à mintuvà, cù unu russori stupenti quidda « situazioni premaffiosa », è peghju, certi ni sò ancu à nigà a rialità di a maffia in Corsica. D’altrondi, ugnunu a sà, « maffia in Corsica, ùn ci n’hè ! A dici ancu a maffia ! ».

Fatt’è fini hè dittu u nomu ! È sò i Corsi, i primi, medianti i reti suciali, ch’ani saputu idintificà i mutivi di l’assassiniu di Massimu Susini. Andatura, ettica, cumbatti soi, tuttu cuncorri à insignacci l’assassini. Inticciu trà associ di banditi ùn hè statu, hè un criminiu maffiosu è basta.

Avali chì a parola hè ditta è capita da tutti, bisogna à dalli una difinizioni. A maffia ùn hè calchì fandogna è ùn ci voli à lacassi sbaglià da rifarenzi giugraffichi, storichi o cinematugraffichi da sapè s’edda si cunfaci cù u mudellu sicilianu a maffia di Corsica.

U prima elementi da difiniscia a maffia, hè ch’edda hè un puteri nascostu. Un puteri chì l’ambizioni soia hè di ghjugna à ammaistrassi tutta quanta a sucità, mittendu in davanti barnacali, ch’eddi fussini cuscenti o micca, pocu impremi. Brama d’impona à u corpu suciali sanu sanu l’usu soiu di u guvernu ch’edda metti dighjà in anda indi l’impresi ch’edda righjira.

Ch’è vo n’avissiti à creda chì a maffia ùn saria cà viulenza, puri cruda. A viulenza maffiosa, quidda chì si vedi è si pata, hè u versu u più cunnisciutu di a so attività malvaghja. Si ni ghjova mai cà quandu altru ùn pò fà. Sì pò ancu dì ch’edda saria tantu segnu di a so dibbulezza.

À a maffia anzi tuttu li piaci calma è discrittezza. Hè un puteri piattu, ùn li piaci d’essa à luci di soli.

Eppuri oghji, s’hè svilata chì tutti a possini veda. In a luci di Massimu. Ma da chì tumbà à Massimu, s’edd’hè « segnu di dibbulezza » ? Hè chì ùn avia misuratu l’effettu di stu criminu. Nimu avia misuratu ciò chì l’assassiniu di Massimu muvaria in Corsica, santavugli è rivolta. Nè puri i soi, parenti è amichi.

Hè senza aspittà altru nudda chì à cintunari si sò missi à parlà i Corsi (reti suciali, missaghji, prisenzi, cuntrastati…). Da par eddi ani capitu a stampa maffiosa indi l’assassiniu di Massimu. L’ani capita par via è à marzè di a parsunalità di Massimu, l’ani capita postu ch’eddi sani è sentini ciò ch’accadi in Corsica. Sò di cuscenza. È a sani ch’è no semu ghjunti à tuccà una dimensioni nova è inavvista di l’attività criminali di a maffia in Corsica.

Hè in via di mutazioni a maffia circhendu d’alzassi à un postu più altu. Hè dighjà un puteri nascostu in certi sittori d’attività. Ni voli di di più. Si voli goda tuttu quantu u puteri.

Comu ni semu ghjunti à sti punti ? Comu avarà fattu à crescia in casa noscia un priculu cusì trimendu ? A criminalità và, à bona via, cù i so pedi in part’è più di i sucità umani. Di regula, ni ferma edda scunfinita à l’orlu d’ogni sucità (hè sbandita).

In Corsica, oramai, ùn semu più à stu segnu. In Corsica, a criminalità faci a spacca. Da uni beddi pochi faci ancu da mudellu. Edda, hè ambiziunuta è voli impona a so andatura à tutti.

I bandi maffiosi chì s’intazzavani da ammaistrassi u marcatu di a droga, di i mascini di ghjocu, pà u pizzu (racket), o puri certi stituzioni cunsulari, ani capitu ch’eddi si pudiani righjirà tuttu fendu l’unioni.

Ciò chì pari stranu, hè ch’edd’avissi pussutu tuccà stu puntu, quandu chì l’auturità chì raprisentani u Statu francesu, in pussessu solu di a viulenza lighjittima, si teni in Corsica mezi sprapusitati di rinsignamentu è di riprissioni. Stu priculu murtali da no, comu po sarà ghjuntu à creda chì u puteri tutali li era ammanitu ?

Cumbricula urdita da calchì manu piatta cù razza di rituali arcanu, ùn ci n’hè.
Innò !

Sò bandi di sgaiuffi, in parechji, chì si sò impussissati di un locu tralasciatu da i so innanzoni (ammazzenduli à li volti). Eppo, sò crisciuti, tumbendusi à quandu quì à quandu quà trà bandi rivali, senza risistenza risuluta da l’auturità publichi. U populu eddu, fighjula è pata.

Quiddi bandi, putenti più o menu, ani compiu d’impittassi fendu l’unioni. Cù i so forzi aduniti, sò torri una minaccia inavvista in a storia di a Corsica. Cusì, sentini d’avè pettu abbastanza da attaccassi è intimurì a sucità corsa sana sana.

Ciò chì spieca a prisenza soia, cù travagliu imprestu, in u rughjonu di Carghjesi, un locu chì fin ad avali era senza tradizioni di banditi o attività criminali.

U rughjonu di Carghjesi, puri senza tradizioni criminali, altru cà attività ecunomichi fatta di pochi sirvizii publichi è picculi impresi cummirciali, à spessu staghjunali, ùn hà. Nudd’è nienti di stasurdinariu. Parò, fendu u contu di tuttu, un accatamassera di ricchezza chì faci attraghja ghjovani (sò ancu di u paesi certi) chì eddi ùn intendini passà i so ghjurnati à sgubbà da viva, ma inveci coglia un beddu pezzu di sta ricchezza à prò soiu è à prò i so picculi affidati.
Mancu à dilla, li ci voli dinò cummirciali da richjarà i soldi di u trafficu di droga.

I soldi accolti venini ancu apradati da affidassi uni pochi di ghjovani, imbuccaliti da u soldu facitoghju, è di sicura da u sintimu d’impunità ch’eddi si godini sti criminali. Massimu s’hè uppostu in paroli è in parsona à sti fatti. « Hà missu a so peddi nantu à a tola », è a sapia eddu. Senza muta vita, parchì ùn vulia ceda ùn fussi un palmu di tarrenu à i criminali.

I nosci i criminali chì ùn a si sintiani micca di pettu à Massimu, ani privistu d’ammazzallu. A sapia eddu. Sò in traccia di pianificà altri assassinii. Parvia di quista, cercani u sustegnu di bandi putenti di più in Aiacciu. Bandi arradicati bè è cunnisciuti, è chì, pà uni pochi, facini parti di « l’alta sucetà ». I famosi « sgaiuffi inucustumati » dinunciati da u diputatu Colombani à l’Assemblea Naziunali, insignendu cusì i criminali cù i cuddetti bianchi.

In unu barattu di sirvizii criminali : « aiutaci à tumbà un certu tali in Aiacciu, t’aiutaremu à spazzà via quiddu chì ti dà fastidiu in Carghjesi ». « Cusì fendu, cù a noscia prutezzioni sarè u picculu padrinu di Carghjesi ».

L’assassiniu di Massimu voli tuccà dui punti : « pulì » u tarrenu da i soi l’attività di predazioni è suminà a paura da dalli forza ancu di più. Di quidda manpresa a si francarà nimu s’è ùn pisemu subitu subitu u capu. S’è certi a si credini di stà in paci in i so villà, pinsendu chì ùn sò fatti soi, da quì à pocu capisciarani, ma di sicura troppu tardi, chì paci ùn avarà nisciunu senza rinchinassi davanti à a maffia. Ghjornu più, ghjornu menu, à tutti tuccarà.

U scopu di a maffia hè di ammaistrassi u puteri nascostu. U puteri veru. A maffia, mancu à dilla, sò sgaiuffi (latri, criminali è assassini), ma a maffia faci dinò parti di u mondu ecunomicu (currotti, vigliacchi, omini di paglia, rilazioni d’intaressi basati nantu à arrubbecci di soldi publichi è scruccunarii).

A maffia hè ancu curruzziò è vigliacchezza di una parti di u mondu puliticu (da strappà marcati publichi, scambià i PLU, da avè parmessu di custruì for di leghji). A maffia, ideulugia ùn hà. Altru cà u puteri ùn voli edda. Si cunfaci tandu cù tutti i partiti prisenti in Corsica. Tutti i partiti.

Ma a maffia ùn hà micca cà trè cumpuninenti è basta, n’hà quattru n’hà. A quarta hè piatta bè è megliu, faci parti di l’edifiziu statali (certi di a pulizza, certi sirvizii, si ghjovani di a maffia è in iscambiu li lacani a briglia sciolta in Corsica (lettara di u pracuratori di Bastia dumandendu a partenza di u capu di a pulizza), di uni pochi di maghjistrati (ricorsu
sminticatu, cartulari persi, libarazioni da cumpiacia, assuluzioni miraculosi…)). Un alettu o un raprisintenti di u Statu cumpiacienti, si cunnoscini quand’eddi tirani in daretu da dalli u so nomu à a maffia.
Postu ch’eddu sà !

Ùn si tratta di folcloru o puri di stigmatizazioni. Tutti quanti quì ricunnoscini ch`è no campemu tempi assignalati, tempi chì parini tempi maladetti.

Si devi dà di fronti à sti cosi, dalli u so nomu. Da difiniscia chjaramenti u mali. A so urighjini è i meccanisimi di uppressioni. Si devi alzà una mossa pupulari di risistenza è strumenti apposti pà distrughjala prima ch’edda ci distrughji edda.

Hè propiu par quista chì seti quì. Eccu parchì ani toltu a vita à Massimu à l’ità di 36 anni.

St’umicidiu ci porta un passu avanti indi l’arradichera di u fenomenu maffiosu.
Oramai a maffia s’allampa à a sucetà corsa. À u so di bonu. A so ghjuventù, a so unestità, u so curaghju, u so travagliu.
Tuttu ciò chì pò rapprisintà l’anziani corsi, i valori è qualità soi, faci da pastoghja à a crescita di a maffia. Bisogna à distrughja è à ammazzà i Corsi da sustituisciali cù una pupulazioni spavintata è sottumessa. A maffia si nutrisci à paura è servilisimu.

A noscia risposta, a voscia a risposta anzi tuttu hè di parlà. Eppo a custituzioni di quistu u Cullettivu chì sarà a voci di i membri è forsa ancu al dillà.

U ricusu di Massimu Susini di veda u so paesi turrà tarritoriu maffiosu diventa a noscia missioni.
D’altrondi, ci tocca à fà leia cu parsoni altri, tarritorii è associ altri, parfinchì tutta a Corsica pudissi essa libarata da a maffia. A mossa in cuscenza di Massimu, u curaghju, l’azzioni è a mimoria soia, ci farani d’impegnu è da guida.

A creazioni di quistu u Cullettivu hà par scopu di :

1. Ricusà di lacà à Carghjesi sottumessu à a paura.
2. Pà fà capì à l’assassini è à i complici chì, suvitendu l’asempiu di Massimu, Carghjesi ùn divintarà tarritoriu maffiosu.
3. Essa attenti chì basta à l’andatura di l’inchiesta, pà sapè s’eddi sò stati apradati tutti i mezi pà arristà l’assassini è i complici.
4. Sviluppà lei di sulidarità è sustegnu à paru cù rughjoni corsi sott’à a prissioni maffiosa.
5. Arricà sustegnu à tutti quanti l’azzioni da palisà è indibbulì a maffia.
6. Fà pruposti da acquistà strumenti ghjuridichi efficaci da cumbatta a maffia.

  • Pà custituì u delittu di associu maffiosu.
  • Sequestru di i bè di i maffiosi è di i complici, po distribuzioni à
    cuuperativi dopu à a condanna.
  • Assicurà una pulitica soda di assistenza è di sustegnu à i cullaburatori
    di ghjustizia (i pintiti). Cù guaranzii da quinci è da quandi.

7. Tena l’auturità publichi (naziunali o lucali) rispunsevuli di i soi i rispunsabilità.
8. Agì com’è portavoci di i vittimi di prissioni o di viulenza maffiosa.
9. Pà divintà partitu civili in i prucessi contr’à a maffia.